Ficatul este un vital important organ asta se întâmplă, de asemenea, să fie cel mai mare organ intern din corp. Cu o greutate cuprinsă între 3 și 3,5 kilograme, ficatul este localizat în zona superioară dreaptă a cavității abdominale și este responsabil pentru sute de funcții diferite. Unele dintre aceste funcții includ metabolismul nutrienților, detoxifierea substanțelor dăunătoare și protejarea organismului de germeni. Ficatul are o capacitate unică de a se regenera. Această capacitate face posibilă indivizilor să-și doneze o parte din ficat pentru transplant.
Anatomia ficatului
Ficatul este un organ brun-roșiatic, care este situat sub diafragmă și superior altor organe ale cavității abdominale, cum ar fi stomac, rinichi, vezicii biliare și intestinelor. Cea mai proeminentă caracteristică a ficatului este lobul său drept mai mare și lobul stâng mai mic. Acești doi lobi principali sunt separați de o bandă de țesut conjunctiv. Fiecare lob hepatic este compus intern din mii de unități mai mici numite lobuli. Lobulii sunt mici segmente hepatice care conțin
artere, vene, sinusoide, canalele biliare și celulele hepatice.Țesutul hepatic este compus din două tipuri principale de celulele. Hepatocitele sunt cel mai numeroase tipuri de celule hepatice. Aceste celule epiteliale sunt responsabili pentru majoritatea funcțiilor îndeplinite de ficat. Celulele Kupffer sunt celule imune care se găsesc și în ficat. Se crede că sunt un tip de macrofage care plimbă corpul patogenilor și bătrânilor globule rosii.
Ficatul conține, de asemenea, numeroase conducte biliare, care scurg bilia produsă de ficat în canalele hepatice mai mari. Aceste conducte se alătură pentru a forma canalul hepatic comun. Canalul chistic care se extinde din vezica biliară se alătură canalului hepatic comun pentru a forma canalul biliar comun. Bile din ficat și vezica biliară se scurg în canalul biliar comun și sunt livrate în porțiunea superioară a intestinelor subțiri (duoden). Bilă este un lichid verzui închis sau galben produs de ficat și păstrat în vezica biliară. Ajută la digestia grăsimilor și ajută la eliminarea deșeurilor toxice.
Funcția hepatică
Ficatul îndeplinește o serie de funcții vitale în organism. O funcție majoră a ficatului este procesarea substanțelor în sânge. Ficatul primește sânge de la organe, inclusiv stomacul, intestinele subțiri, splina, pancreasul și vezica biliară prin vena portală hepatică. Ficatul prelucrează apoi filtrele și detoxifică sângele înainte de a-l trimite înapoi prin inimă prin vena cava inferioară. Ficatul are un sistem digestiv, un sistem imunitar, un sistem endocrin și funcții exocrine. Mai jos sunt enumerate câteva funcții importante ale ficatului:
- Digestia grăsimilor: O funcție cheie a ficatului în digestia grăsimilor. Bile produse de ficat descompun grăsimea din intestinul subțire, astfel încât să poată fi folosită pentru energie.
-
Metabolism: Ficatul metabolizează carbohidrații, proteinele și lipidele din sânge care sunt procesate inițial în timpul digestiei. Hepatocitele depozitează glucoza obținută în urma descompunerii carbohidraților în alimentele pe care le consumăm. Glicemia în exces este eliminată din sânge și depozitată sub formă de glicogen în ficat. Când este nevoie de glucoză, ficatul descompune glicogenul în glucoză și eliberează zahărul în sânge.
Ficatul metabolizează aminoacizii din proteinele digerate. În acest proces, se produce amoniac toxic pe care ficatul îl transformă în uree. Ureea este transportată în sânge și este transmisă la rinichi unde este excretată în urină.
Ficatul prelucrează grăsimile pentru a produce alte lipide, inclusiv fosfolipide și colesterol. Aceste substanțe sunt necesare pentru producerea membranei celulare, digestia, formarea acidului biliar și producerea hormonilor. Ficatul metabolizează, de asemenea, hemoglobina, substanțele chimice, medicamentele, alcoolul și alte medicamente din sânge. - Depozitarea substanțelor nutritive: Ficatul păstrează nutrienți obținuți din sânge pentru utilizare atunci când este nevoie. Unele dintre aceste substanțe includ glucoză, fier, cupru, vitamina B12, vitamina A, vitamina D, vitamina K (ajută sângele să se coaguleze) și vitamina B9 (ajută la sinteza globulelor roșii).
- Sinteză și secreție: Ficatul sintetizează și secretă proteinele plasmatice care acționează ca factori de coagulare și ajută la menținerea unui echilibru adecvat de lichide din sânge. Fibrinogenul proteinei din sânge produs de ficat este transformat în fibrină, o plasă fibroasă lipicioasă care prinde trombocite și alte celule din sânge. Un alt factor de coagulare produs de ficat, protrombina, este necesar pentru a converti fibrinogenul în fibrină. Ficatul produce, de asemenea, o serie de proteine purtătoare, inclusiv albumina, care transportă substanțe precum hormoni, acizi grași, calciu, bilirubină și diverse medicamente. Hormonii sunt, de asemenea, sintetizați și secretați de ficat atunci când este nevoie. Hormonii sintetizați din ficat includ factorul de creștere asemănător insulinei, care ajută la creșterea și dezvoltarea timpurie. Trombopoietina este un hormon care reglează producția de trombocite în măduva osoasă.
- Apărarea imună: Celulele Kupffer ale ficatului filtrează sângele agenților patogeni, cum ar fi bacteriile, paraziții și ciupercile. De asemenea, elimină corpul de celule vechi din sânge, celule moarte, celule canceroase și deșeuri celulare. Substanțele dăunătoare și produsele reziduale sunt secretate de ficat în fiere sau în sânge. Substanțele secretate în bilă sunt eliminate din organism prin tractul digestiv. Substanțele secretate în sânge sunt filtrate de rinichi și excretate în urină.